Si stii de ce o sa reusesc ? Pentru ca alta varianta nu exista...

A trecut mult timp de cand nu am mai scris aici..
O sa incerc o mica retrospectiva a celor intamplate de atunci..
Pe la inceputul lui iunie a venit si permisul de conducere.. asta a fost unul din lucrurile pe care le asteptam de atata vreme..
A venit si dimineata de 17 iunie.. afara erau innorat , burnitza, iar eu si Hamsteru mergeam drogatzi cu cafea spre locul de plecare.. Era ziua cea mare.. cu o zi inainte luasem examenul teoretic , la fel cum mersesem si cu scoala ..amandoi. Era atmosfera atat de incarcata, noi eram tacuti , iar emotiile ne apasau si incercam sa ne facem curaj gandindu-ne la cateva exemple din cunostintele noastre comune care poseda permis...
Eram in drum spre Slatina, si incercam sa ne punem ordine in ganduri..
Si uite ca am ajuns acolo si au venit si examinatorii care isi strigau "alesii" . Si uite ca din nou s-a intamplat sa picam impreuna.. urma sa ne fim martori unul altuia.
A venit randul nostru.. Am ezitat o secunda si apoi am zis ca o sa conduc eu primul ... au fost 24 minute in care am fost in transa.. Mi se da ordin "trage pe dreapta!" .. in mintea mea se auzea ceva de genul "fuck !! ce nu am vazut.. bagami-as picioarele..ce am gresit.. M-a picat !! M-a picat !! .. ahhhh .. innebunesc.." ..."Foarte bine! Admis!"... Am avut o clipa in care nu am inteles ce se petrece apoi , extenuat am trecut pe locul din spate.. Il luasem..gata ! din prima ! fara greseli! Am facut-o si pe asta! Hai fratica, hai ca poti ! sa fi atent ! .. Asa cum se intampla de cand ne stim , nu disparem la greu.. Fac inca un efort, ma concentrez si i infig genunchiul in scaun.. iar pe celalalt il las la vedere.. Hamsteru conduce bine.. totul e bine.. o sa reuseasca.. numai sa nu faca vreo prostie.. nu are cum.. e concentrat.. e incordat.. ce dracu..nu vede stopul.. nuuu.. e stop.. ce faci ma.. incetineste.. nuu.... frate.. uita-te e stop!.. ma trec toate caldurile..nu o sa l vada.. nu pot sa zic nimic.. ce o sa fac.. iar genunchiul isi face efectul zdravan iar Hamsteru e trezit din visare.. in final vede stopul..uraaaa .. credeam ca s-a prins examinatorul... se uita spre genunchiul pozitionat strategic la vedere.. nu s-a prins.. mai departe..hai ca mai ai putin .. semafor..nuuu.. nu apuci verde..incetineste.. si a incetinit.. gata.. ne intoarcem la locul plecarii..o sa l ia.. si... L-a luat !
Ce a urmat e usor de imaginat..
Am avut o vara plina .. 2600 km pana acum.. din punct de vedere soferistic...
Apoi a inceput cu adevarat vacanta.. a fost o vacanta fara pic de timp de respiro.. Am lucrat .. am obtinut un job la un site de sport din Anglia si un proiect de care sunt foarte mandru . Aici poti vedea unul din cele mai reusite proiecte ale mele in materie de Copywriter. Si plus alte mici joburi care mi au ocupat multe nopti.. dar si satisfactia de a merge sa ti ridici salariul nu e mica.. Am incercat si testele pentru admitere..asta e .. A.D.M.I.T.E.R.E. - Visul meu de cand ma stiu este sa fiu admis la Academia de Politie . Ceea ce o sa si reusesc anul acesta.. e singurul meu obiectiv . Bac? Nu ma incanta prea mult.. Liceul e inutil.. Bac-ul e o mare porcarie.. La fel ca si invatamantul in general.. Admiterea nu are nicio legatura cu ceea ce se invata in liceu.. Iar noi , ca intotdeauna ,generatie de sacrificiu,generatie-cobai.
Sa mai vorbesc despre Academie? nu.. Asta visez..Asta pictez.. Era o reclama.. Sunt putin stresat , recunosc.. dar totul o sa fie bine.. Si nu exista varianta esecului.. Nu am clacat niciodata pana acum si nu o sa fie inceputul acum.. stiu ca trebuie ca odata si odata trebuie sa clachez.. asa ca mi-am propus ca atunci cand o sa ma apuc de balet si echilibristica pe fire de par sa esuez.. asta e .. nu le poti avea pe toate..
A inceput noiembrie, anul acesta organizam Miss Boboc "Ionita Asan".. Nu mai e Asan-ul ce era atunci cand am venit noi in liceu.. Si-a pierdut prestanta, si-a pierdut atractia , si-a pierdut popularitatea.. pentru noi o sa ramana intotdeauna liceul nostru , unde am trait momente extraordinare.. Dupa munca depusa,stresul imens, neintelegerile , hopurile si oboseala , chiar daca nu ar iesi mare lucru , din partea mea pentru toti cei din organizare tot respectul.. E o adevarata performanta in sine ca am dus acest proiect pana la capat in ciuda unei imense lipse de sustinere..
Ganduri..ganduri ar mai fi multe... Promit ca o sa mai scriu.. Mai des de acum inainte